Capacitatea unui părinte de a contribui la consolidarea încrederii în sine a copilului său este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le va face pentru el.
Cum arată încrederea în sine la copii, mai ales pe măsură ce aceștia se maturizează și devin adolescenți și tineri adulți?
Copiii încrezători au încredere în propria judecată, nu se tem să încerce lucruri noi, chiar dacă ar putea eșua, sunt comunicatori mai eficienți și rezolvă mai bine problemele și au o stimă de sine ridicată. Atunci când un copil are încredere în sine, se simte în siguranță în propriile sale capacități și poate aborda noi experiențe și provocări cu curaj și încredere. El crede că poate face față obstacolelor și are încredere în abilitățile sale de a-și gestiona emoțiile și de a lua decizii înțelepte.
Încrederea în sine la copii este esențială pentru dezvoltarea lor sănătoasă și fericită. Dar, ce putem face noi ca părinți pentru a-i ajuta pe copiii noștri să devină adulți încrezători?
Încrederea în sine la copii nu este un atribut static, ci poate fi dezvoltată și consolidată în timp prin interacțiuni pozitive, succesuri și experiențe încurajatoare, modele de comportament pozitive și susținere emoțională din partea adulților importanți din viața lor.
Pentru a contribui la creșterea încrederii copilului dumneavoastră, trebuie să participați activ la viața lor.
Desigur, ca părinte, sunteți parte integrantă din toate părțile dezvoltării copilului dumneavoastră, dar a fi prezent înseamnă pur și simplu să fiți atent, să vă faceți timp să vă conectați în fiecare zi și să nu lăudați prea mult, ci să fiți constructiv prin modul în care îi lăudați pentru efortul lor. Lucrurile mărunte pe care le faceți în fiecare zi împreună se adaugă și fac o mare diferență.
Să începem prin a trece în revistă fiecare metodă pentru a stimula încrederea, a hrăni stima de sine și a crește copii bine adaptați.
1. Conectați-vă cu copiii dumneavoastră în fiecare zi
Este important să vă faceți timp pentru a discuta cu fiecare dintre copiii dumneavoastră în fiecare zi.
Cu toții avem vieți ocupate și suntem implicați în multe activități, dar copiii dvs. au nevoie să îi vedeți fără să aveți un dispozitiv în mână sau să vă distribuiți în mod multitasking atenția.
Acest lucru are două aspecte.
Prima parte este pentru că trebuie să știți ce se întâmplă cu copilul dumneavoastră, și nu doar despre cum se descurcă la școală sau pe terenul de fotbal. Este vorba despre starea lor emoțională și mentală și singurul mod în care poți citi printre rânduri este atunci când ești complet atent.
A doua parte este pentru că trebuie să știe că îi vedeți. Să îi vedeți cu adevărat.
Arătati-vă interesul față de ceea ce îi interesează, privește imaginile pe care le desenează pentru tine, fii atent și interesează-te de ceea ce spun și fac. Puneți întrebări amănunțite care merg dincolo de „cum a fost ziua ta” sau „ce ai făcut azi la școală?”.
Arătați-le că merită timpul dumneavoastră și că vă pasă de ceea ce gândesc, de emoțiile lor, de interesele lor și multe altele.
A-i face pe copii să se simtă văzuți, îi face să se simtă importanți, iar acest sentiment de a fi o prioritate este un factor important pentru a se simți și a fi încrezători.
Să știi că părinții tăi te iubesc este un sentiment firesc, dar și să li se arate că vor să știe mai multe despre tine și să îți demonstreze acest lucru prin faptul că își fac timp să vorbească și să te asculte, este esențial pentru a te simți important.
Încurajând exprimarea sentimentelor și ascultarea îi oferiți copilului dvs. oportunități de a-și exprima gândurile, emoțiile și preocupările.
2. Nu exagerați cu „Bună treabă”, dar folosiți în schimb laude specifice
Copiii știu când le acordați o atenție parțială, fie că încearcă să vă arate o nouă imagine pe care au colorat-o, fie că vă pun aceeași întrebare pentru a 300-a oară sau că vor să urmăriți un nou truc pe care se străduiesc să îl stăpânească.
Ei știu când le oferiți doar o privire superficială sau un „bună treabă” obligatoriu pentru a-i liniști.
Este nevoie doar de câteva secunde pentru a vă opri din ceea ce faceți, pentru a le privi și pentru a vă uita cu adevărat la ceea ce vă arată.
Să spui „bună treabă” este o cale ușoară de ieșire.
Care este problema?
Este o laudă disprețuitoare și nu face absolut nimic bun.
În plus, știm din cercetări că lăudarea excesivă a copiilor pentru sarcini neînsemnate generează narcisism și egoism în copilărie și până la vârsta adultă. În schimb, fiți specific și lăudați caracterul, munca și aptitudinile și întoarceți-vă către copil.
Schimbarea?
Scoateți „eu” și folosiți mai multe afirmații „tu”.
Schimbarea simplă pentru a vă ajuta copilul încrezător va fi magică.
1 – Când fiul meu a venit să-mi arate o operă de artă de la școală
În loc de… „Wow, îmi place desenul tău. Îmi plac culorile pe care le-ai folosit!”
I-am spus: „Radu, ai făcut un tablou atât de frumos. Arată uimitor!”
2 – Când copilul meu a învățat să facă la oliță
În loc de…. „Sunt atât de mândru de tine! Ai reușit să folosești olița de unul singur!”
Am încercat: „Ai reușit! Ți-ai ascultat corpul care îți spunea că e timpul să mergi la oliță și ai mers singur”.
3 – Când fiul meu a câștigat un concurs sportiv
În loc de… „Nu-mi vine să cred cât de repede ai înotat. Sunt atât de mândră de tine!”
Am încercat: „Wow, ai înotat atât de repede! Ai muncit atât de mult acolo, ai făcut totul de unul singur!”
Atât de simplu, nu?
Toate acestea contribuie mult mai mult la sporirea încrederii și a stimei de sine decât un simplu „bună treabă”.
Îmi place să întorc laudele către copiii mei, ceea ce face ca lauda să se refere la ceva ce au făcut bine.
Acest lucru merge mult mai departe decât a spune pur și simplu: „Ai făcut azi o treabă bună la școală” sau „Bună treabă la fotbal astăzi”, deoarece le spune de fapt, într-un mod descriptiv, despre realizările lor și despre faptul că au muncit din greu pentru a face totul de unii singuri.
3. Copiii strălucesc cu întăriri pozitive
Pe aceeași linie ca și în cazul laudelor specifice, căutați ocazii de a sublinia complimentele care construiesc caracterul.
Dacă copilul dvs. se luptă cu ceva, dar în cele din urmă începe să se prindă, aplaudați-l pentru perseverența și atitudinea pozitivă de a continua să încerce, chiar dacă a fost o luptă.
Dacă au lucrat din greu la stivuirea blocurilor și au găsit unul care nu s-a răsturnat, felicitați-l pentru munca depusă și pentru concentrarea de care a avut nevoie pentru a-l construi.
Nu așteptați ca copiii să vă aducă ceva, ci căutați motive pentru a face un compliment.
Nu uitați, folosiți afirmații de tipul „TU”, nu „EU”.
Complimentele nesolicitate le spun copiilor că ești atent și nimic nu este mai plăcut decât atunci când cineva te observă.
Ajută-ți copilul să-și depășească provocările și să găsească soluții la problemele cu care se confruntă. Încurajează-l să nu renunțe și să persevereze în fața dificultăților.
4. Oferirea de opțiuni copiilor îi împuternicește pe aceștia
Dacă îi lăsați pe copii să facă propriile alegeri, crește încrederea în sine, deoarece aceștia învață să aibă încredere în propria judecată.
Permiteți-le copiilor dvs. să își aleagă singuri hainele în care se simt bine, chiar dacă acestea par puțin prostești sau nepotrivite. Lăsați-i să-și pregătească prânzul, să-și aleagă o carte de citit sau să sară de pe trambulină dacă vor să încerce.
Dacă copiii sunt mai mici, oferiți-le două opțiuni și lăsaț-i să ia o decizie din cele oferite de dvs, în plus, vă ajută să săriți peste lupta pentru putere, ceea ce este destul de plăcut, nu-i așa?
Copiii mici încă se simt ca și cum ar fi decidenți, chiar dacă este vorba de două opțiuni pe care le-ați oferit.
De exemplu, puteți spune:
- „Vrei unt de arahide și dulceață sau fulgi cu lapte la micul dejun?”
- „Ce sună mai bine pentru astăzi? Să mergem la bibliotecă sau să ne plimbăm cu bicicleta?”
- „Vrei să citim o carte sau să facem un puzzle înainte de culcare?”
- „Cizme sau pantofi sport pentru astăzi?”
Iată câteva idei pentru copiii mai mari:
- Să-și împacheteze propriul prânz
- Să își aleagă hainele
- Să își împacheteze geanta pentru o călătorie sau o vacanță
- Planificați cina
- Planificați o excursie
- Să aleagă filmul
5. Nu săriți în ajutor atunci când copiii întâmpină eșecuri și provocări
Acesta este un sfat greu de pus în aplicare, deoarece dacă vă lăsați copilul să se descurajeze, să facă greșeli, să se lupte sau să fie rănit, trăiți aceleași sentimente neplăcute ca și el.
În calitate de părinte, este împotriva instinctelor noastre naturale să nu intervenim și să îndreptăm lucrurile. Cu excepția cazului în care copilul dumneavoastră este rănit fizic, puneți mâinile în buzunar sau mușcați-vă limba și abțineți-vă de la impulsul de a trece la acțiune.
Adevărul este următorul.
Atunci când sărim în ajutorul lor, nu le facem niciun favor încercând să reparăm și să îndreptăm lucrurile.
Eșecul este o parte necesară și, uneori, dureroasă a vieții, fie că ești copil sau adult.
Toată lumea trebuie să învețe despre eșec; cum este să eșuezi și, cel mai important, cum să te ridici și să depășești eșecul.
Copiii trebuie să învețe să depășească singuri descurajările, luptele și obstacolele pentru a-și dezvolta încrederea în sine și o stimă de sine pozitivă.
Ceea ce învață atunci când eșuează și modul în care reacționează, le va dezvolta în cele din urmă reziliența, perseverența și le va spori încrederea în sine, știind că pot trece peste.
Cea mai bună parte?
Atunci când copiii reușesc, chiar și în fața eșecului, încrederea pe care o dobândesc din această experiență va fi magică.
Deci, ce faci?
Lăsați-i pe copiii dumneavoastră să își asume riscuri.
Lăsați-i pe copiii dumneavoastră să facă lucruri care îi provoacă.
Lăsați-i pe copii să încerce experiențe noi.
Vor să încerce un sport nou sau încearcă să facă parte dintr-o echipă, participă la un maraton, se înscrie la orice concurs la școală…
… Chiar dacă s-ar putea să eșueze, aceste experiențe îi vor ajuta să învețe să persevereze.
Participarea la activități variate îl va ajuta să-și dezvolte noi abilități, încredere în sine și să descopere superputerile pe care le posedă.
6. Lăsați-i să vă ajute (chiar dacă vă încetinesc)
Copiilor le place să fie buni ajutoare și să contribuie – fie că vă cer să vă ajute să pregătiți cina, să măturați pe jos, să ridicați o jucărie sau să luați ceva de pe raft.
Le plac sarcinile mici care îi fac să simtă că ajută și contribuie la familia lor.
Găsiți mici modalități prin care să ajute și să simtă că joacă un rol important în gospodărie, pentru că aceasta este o modalitate foarte simplă de a le spori încrederea și sentimentul de importanță pentru dinamica familiei.
Câteva idei pentru a-i face pe copii să dea o mână de ajutor:
- Ajută la pregătirea cinei
- Pot ajuta la curățenie în jurul casei
- Aranjarea rufelor
- Ajutor în grădină
7. A spune „DA” este un stimulent instantaneu al încrederii și al stimei de sine
Este ușor să spui „nu” din obișnuință.
Fără desert în seara asta…
Fără să te uiți la ecrane…
Nu purtați pantaloni scurți pentru că plouă…
Nu, înghețata nu se pune la masa de prânz…
Nu, nu putem merge în parc…
Nu, nu te poți juca afară acum…
Nu, nu putem juca jocul ăla, e prea tare…
În timp, atunci când spunem „nu” des, devine din ce în ce mai greu să spunem „da”.
Dacă un copil crede că răspunsul va fi întotdeauna „nu”, încrederea în el se erodează dacă continuă să întrebe.
Și asta se simte destul de rău când auzi asta, nu-i așa?
Spunând „da” la lucrurile simple pe care copiii dvs. le cer să le facă, să mănânce sau să meargă, îi face să se simtă încrezători atunci când vocea lor este auzită și primește un răspuns pozitiv.
Copiii încrezători, care pot să le ceară ceva părinților, vor fi încrezători să ridice mâna în clasă, să facă un pas înainte și să ia decizii în care se simt încrezători.
Chiar dacă poate că aveți o zi dificilă, sunteți obosit sau simțiți că nu mai puteți strecura încă un lucru în programul dvs. încărcat… să știți că atunci când începeți să spuneți mai des da, veți începe să vedeți o schimbare în asertivitatea și fericirea copiilor dvs. și întotdeauna este timp pentru asta!
8. Când copiii rezolvă problemele, se hrănește stima lor de sine
Înainte de a interveni și de a le rezolva problemele copiilor dumneavoastră, oferiți-le sugestii despre cum pot găsi singuri o soluție la situația respectivă.
Sunt blocați la o problemă de matematică, pun piesele de puzzle la locul potrivit, împart o jucărie sau un conflict la locul de joacă?
Înainte de a vă grăbi să rezolvați problema înainte să apară plânsul, bătaia sau haosul, faceți o pauză și alegeți să vă ghidați copiii să găsească singuri o soluție.
Atunci când pot găsi soluții pe cont propriu, vor fi mândri de ei înșiși și de abilitățile lor de comunicare, de judecată și de încrederea generală în ei înșiși.
9. Modelul de încredere pentru a crește copii care sunt încrezători
„Nu poți da copiilor tăi ceea ce nu ai.”
Acesta este unul dintre citatele mele preferate de parenting și un bun memento că, pentru a putea preda – inclusiv încrederea, reziliența, perseverența, bunătatea, stima de sine – trebuie să fim noi înșine aceste lucruri.
A fi părinte este un ciclu constant de găsire a oportunităților de a ne îmbunătăți pe noi înșine, deoarece acest lucru îmbunătățește viața copiilor noștri.
Dacă avem slăbiciuni, acestea se vor reflecta în copiii noștri.
Dar punctele noastre forte… copiii noștri le vor adapta și pe acestea.
Fiți încrezător în acțiunile dvs, în hobby-urile dvs, în corpul dvs și în alegerile pe care le faceți.
Vorbiți cu voce tare despre greșelile și eșecurile dumneavoastră și arătați-le copiilor cum ați depășit momentul în care ați fost dezamăgiți.
Învățați-i cum să se ridice atunci când au fost doborâți.
Împărtășiți-vă obiectivele și metodele prin care vă atingeți visele.
Arătați că o muncă asiduă poate însemna câștiguri uriașe.
10. Creați un mediu de susținere
Asigurați-vă că cei mici simt că au un mediu sigur, iubitor și înțelegător în jurul lor. Această susținere constantă îl va ajuta să-și construiască încrederea în sine și să-și exploreze potențialul.
În final, este important să aveți răbdare și să acordați timp copilului dvs. pentru a-și dezvolta încrederea în sine. Fiecare copil are propriul său ritm de creștere și învățare, așa că oferiți-i sprijinul și încurajarea necesare pe parcursul acestui proces.
